Commons:Licențiere
Shortcuts: COM:L • COM:LICENSE
Această pagină oferă persoanelor care nu au cunoștințe legale o descriere generală a complicatelor legi ale dreptului de autor printr-un tutorial pe bază de exemple. Scopul său este de a ajuta pe cei care încarcă fișiere dacă o imagine sau alt conținut media este acceptabil la Wikimedia Commons.
Wikimedia Commons acceptă doar conţinut liber, adică imagini şi alte fişiere media care pot fi utilizate de oricine, oricând, în orice scop.[1] Detalii sunt date mai jos.
Wikimedia Commons acceptă doar conţinut
- care este explicit sub licenţă liberă, sau
- care este în domeniul public cel puţin în Statele Unite ale Americii şi în ţara de origine.
Wikimedia Commons nu acceptă justificări pentru utilizarea cinstită: vedeţi Commons:fair use. Materialele cu licenţă ce permite doar utilizarea necomercială nu sunt nici ele acceptate.
Licenţa ce se aplică unei imagini sau unui fişier media trebuie să fie indicată în mod clar în pagina de descriere utilizând o etichetă corespunzătoare. Toate informaţiile necesare acelei licenţe trebuie să fie furnizate în pagina de descriere. Informaţia dată în pagina de descriere trebuie să fie destulă încât să permită celorlalţi verificarea statutului licenţei. Cel mai bine, acest lucru se poate face în câmpul de sumar de pe formatul de încărcare.
Dacă aţi cerut permisiunea deţinătorului dreptului de autor, vă rugăm să folosiţi formatul de email.
Licenţe acceptabile
O licenţă de drepturi de autor este o permisiune oficială ce clarifică cine are dreptul să utilizeze o lucrare sub incidenţa drepturilor de autor şi în ce fel se poate face aceasta. O licenţă poate fi acordată numai de deţinătorul drepturilor de autor, care este de regulă chiar autorul (fotograf, pictor sau alţii asemenea).
Tot materialul sub incidenţa drepturilor de autor şi aflat la Commons trebuie să se afle sub o licenţă liberă care permite oricui utilizarea materialului în orice scop. În particular, licenţa trebuie să respecte următoarele condiţii:
- Trebuie să permită republicarea şi distribuirea.
- Trebuie să permită publicarea de lucrări derivate.
- Trebuie să permită utilizarea comercială.
- Licenţa trebuie să nu expire şi să fie irevocabilă.
- Poate cere precizarea numelui tuturor autorilor.
- Poate impune publicarea de lucrări derivate sub aceeaşi licenţă.
- Pentru distribuirea digitală, se poate impune utilizarea de formate de fişiere libere, fără DRM.
Uneori, autorii doresc să publice sub licență liberă o versiune de calitate sau rezoluție mai scăzută a unei imagini sau a unui videoclip, aplicând termeni mai stricți versiunilor de calitate superioară. [Commons:Village pump/Copyright/Archive/2014/06#Could someone please post a summary of this? Nu este clar] dacă o astfel de distincție este legal aplicabilă, dar politica Commons este de a respecta intențiile deținătorului drepturilor de autor, stocând doar versiunea de calitate inferioară.
Următoarele restricţii sunt interzise a se aplica unui fişier:
- Utilizarea doar de Wikimedia (singurele excepţii aflate sub licenţe non-libere sunt logourile Wikimedia şi alte elemente de design ale căror drepturi le deţine Wikimedia Foundation).
- Utilizarea doar în scop educativ şi necomercial.
- Folosirea doar sub termenii utilizării cinstite.
- Impunerea notificării autorului pentru toate sau doar o parte din utilizări (poate fi cerută, dar nu impusă).
De exemplu, următoarele sunt în general nepermise:
- Capturi de ecran ale unor programe software neaflate sub licenţe libere. Capturile de ecran ale programelor software aflate sub GPL sau sub o licenţă liberă similară sunt în general considerate OK. Vedeţi şi Commons:Screenshots.
- Capturi de ecran TV/DVD/jocuri video. Vedeţi Commons:Screenshots.
- Scanări sau fotografii de reproducere ale unor lucrări artistice aflate sub incidenţa drepturilor de autor, mai ales coperţi de cărţi, de albume/CD/DVD etc. Vedeţi Commons:Lucrări derivate.
- Simboluri, logouri etc. aflate sub incidenţa drepturilor de autor (Nu confundaţi cu mărcile comerciale.)
- Modelele, măştile, jucăriile, şi alte obiecte ce reprezintă o lucrare aflată sub incidenţa drepturilor de autor, cum ar fi un personaj de desene animate sau film (şi nu un anume actor, într-o imagine nelegată de un anume rol). Vedeţi Commons:Derivative works.
Commons permite şi lucrări ce nu sunt protejate de drepturile de autor (adică lucrări din domeniul public). Vedeţi secţiunea despre domeniul public mai jos.
Pentru o explicație a justificării acestei politici de licențiere, a se vedea Commons:Licensing/Justifications (limba engleză) său Commons:Licensing/Justifications/fr (limba franceză).
Multi-licenţierea
Puteţi oferi oricâte licenţe doriţi pentru un fişier atâta timp cât cel puţin una dintre ele îndeplineşte criteriile de libertate de mai sus. De exemplu, fişierele sub o licenţa necomercială sunt OK doar dacă sunt în acelaşi timp licenţiate şi sub o licenţă liberă ce permite utilizarea comercială.
Licenţierea multiplă cu licenţe restrictive poate fi de dorit pentru compatibilitate cu schema de licenţiere a altor proiecte; de asemenea, licenţierea multiplă permite celor care creează lucrări derivate să le elibereze pe acestea doar sub licenţa restrictivă, dacă doresc–adică dă creatorilor de lucrări derivate mai multă libertate în ce priveşte licenţierea lucrării lor.
Licenţe binecunoscute
Pentru materialele de la Commons, sunt preferate următoarele licenţe binecunoscute:
- Creative Commons Attribution/Share-Alike licenses
- [$url2 GNU Free Documentation License] (GFDL)
- GNU General Public License (GPL) / GNU Lesser General Public License (LGPL)
- Free Art License
- Open Data Commons, pentru baze de date libere, al căror conținut este și el liber și disponibil sub licență liberă și nu poate fi separat de baza de date [1].
Creative Commons license icons and names | Abbreviations & versions | OK here? | Notes |
---|---|---|---|
Public domain | CC Public Domain Mark 1.0 | Generally OK | Often found on Flickr images, and considered to be freely licensed in most circumstances. - see Public Domain section below |
Zero Public Domain, "No Rights Reserved" | CC0 | OK | |
Attribution | CC BY (1.0 2.0 2.5 3.0 4.0) | OK | |
Attribution-ShareAlike | CC BY-SA (1.0 2.0 2.5 3.0 4.0) | OK | |
Attribution-NonCommercial | CC BY-NC (1.0 2.0 2.5 3.0 4.0) | Not OK | |
Attribution-NonCommercial-NoDerivs | CC BY-NC-ND (1.0 2.0 2.5 3.0 4.0) | Not OK | |
Attribution-NonCommercial-ShareAlike | CC BY-NC-SA (1.0 2.0 2.5 3.0 4.0) | Not OK | |
Attribution-NoDerivs | CC BY-ND (1.0 2.0 2.5 3.0 4.0) | Not OK | |
Notes on the symbols | |||
|
- Din nou, lucrările aflate în domeniul public sunt şi ele acceptate (vezi mai jos). Vedeţi Commons:Copyright tags pentru mai multe licenţe.
See Commons:Copyright tags for more licenses.
Forbidden licenses
Lucrările nedisponibile sub o licenţă ce respectă definiţia lucrărilor culturale libere sunt interzise în mod explicit. Vedeţi rezoluţia privind licenţierea a board-ului Wikimedia Foundation pentru mai mule informaţii.
Unele statuturi de licenţiere găsite frecvent pe Internet sunt interzise la Commons, printre care:
- Licenţele Creative Commons Non-Commercial Only (-NC)
- Licenţele Creative Commons No-Derivatives (-ND)
- Materiale nelicenţiate utilizate doar sub utilizarea cinstită, fair dealing, sau alte excepţii legale similare (vedeţi mai jos motivele)
- Creative Commons Non-Commercial Only (-NC) licenses
- Creative Commons No-Derivatives (-ND) licenses
- Unlicensed material usable only under fair use, fair dealing, or other similar legal exceptions (see below for the reasons)
- GNU Free Documentation License (GFDL), under certain conditions (see below)
Licenţele nepermise pot fi folosite la Commons doar dacă lucrarea este sub licenţă multiplă împreună cu cel puţin o licenţă permisă.
If an image is not OK, consider asking the author to release their work under a free license such as CC BY (Creative Commons Attribution license), or CC BY-SA (Creative Commons Attribution-ShareAlike).
GNU Free Documentation License
Observaţie: GFDL nu este o licenţă practică pentru fotografii şi texte scurte, mai ales pentru mediile tipărite, deoarece impun publicarea lucrării împreună cu textul complet al licenţei. Astfel, este de preferat să publicaţi lucrarea sub o licenţă dublă, adăugând la GFDL o licenţă ce permite utilizarea mai simplă a fotografiei sau a textului; o licenţă Creative Commons, de exemplu. De asemenea, nu utilizaţi licenţele GPL şi LGPL ca singura licenţă pentru lucrarea dumneavoastră, dacă puteţi evita aceasta, întrucât ele nu sunt potrivite decât pentru software.
GFDL is not permitted as the only acceptable license where all of the following are true:
- The content was licensed on or after 15 October 2018. The licensing date is considered, not the creation or upload date.
- The content is primarily a photograph, painting, drawing, audio or video.
- The content is not a software logo, diagram or screenshot that is extracted from a GFDL software manual.
Informaţiile necesare
Toate paginile de descriere ale fişierelor de la Commons trebuie să indice clar sub ce licenţă au fost publicate materialele, şi trebuie să conţină informaţia impusă de licenţă (autor etc.), precum şi informaţii suficiente pentru ca licenţa să poată fi verificată (link spre sursă), chiar dacă licenţa sau legile drepturilor de autor nu impun prezenţa acestora.
Anume, trebuie să se includă în pagina de descriere următoarele informaţii, indiferent dacă licenţa o impune sau nu:
- Licenţa ce se aplică respectivului material. Aceasta se poate specifica prin intermediul unei etichete de copyright.
- Sursa materialului. Dacă cel care a încărcat fişierul este autorul, aceasta trebuie specificată explicit. (e.g. "Created by uploader", "Self-made", "Own work", "Lucrare proprie" sau formatul "{{Own}}") Altfel, vă rugăm să includeţi o legătură web sau o citare completă a licenţei. Atenţie: informaţii de genul "transferat de la Wikipedia" nu se consideră în general o sursă validă decât dacă acolo a fost fişierul publicat pentru prima oară. Trebuie să se specifice sursa primară.
- Autorul/Creatorul imaginii sau fişierului media. Pentru materiale ce sunt considerate a fi în domeniu public datorită expirării drepturilor de autor, o informaţie crucială poate fi data decesului autorului (vedeţi secţiunea despre domeniul public mai jos). Un format generic de licenţiere ce sugerează că autorul ar fi deţinătorul drepturilor de autor (de exemplu, {{PD-self}}) nu înlocuieşte această cerinţă. Singurele excepţii sunt cazurile când autorul doreşte să rămână anonim sau alte cazuri când autorul nu este cunoscut, dar există suficiente informaţii care să indice că lucrarea respectivă este în domeniul public (cum ar fi o dată a creării/publicării mai mare de circa 120 de ani).
Alte informaţii mai puţin importante, dar care ar fi bine să fie incluse, dacă se poate, sunt:
- Descrierea imaginii sau fişierului. Ce reprezintă? Cum a fost creat?
- Data şi locul creării. Pentru fişiere ce sunt considerate a fi în domeniu public din cauza vechimii lor, această informaţie este esenţială (vedeţi secţiunea despre domeniul public mai jos).
Aceste elemente se pot completa cel mai ușor cu ajutorul formatului Information. Pentru cum se utilizează el, vedeți Commons:Primii pași/Calitatea și descrierea.
Ce anume acoperă licenţa
În unele cazuri, un document (fişier media) poate avea mai multe aspecte ce sunt impactate de drepturile de autor: Fiecare persoană care a contribuit cu o porţiune semnificativă din respectiva lucrare are o parte din drepturile asupra rezultatului finit şi toate trebuie să accepte publicarea sub o licenţă liberă—vezi opere derivate. Distincţia se face însă destul de neclar şi poate să difere de la ţară la ţară. Iată câteva exemple de ce trebuie lămurit:
- Pentru o înregistrare muzicală, trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte, şi toate trebuie să fie disponibile sub o licenţă liberă (sau în domeniul public):
- Partitura muzicală (drepturile aparţin compozitorului)
- Versurile cântecului (drepturile aparţin autorului)
- Interpretarea (drepturile aparţin artistului)
- Înregistrarea/mixajul (drepturile aparţin personalului tehnic sau casei de discuri)
- Pentru o fotografie a unei opere de artă (ceea ce include şi coperţile de cărţi, DVD-uri etc.), similar:
- Creatorul operei iniţiale are drepturi asupra oricărei reproduceri sau opere derivate.
- Fotograful are drepturi asupra imaginii în cazul în care ea este mai mult decât o simplă reproducere a originalului.
- Pentru fotografia unei clădiri, ţineţi cont că arhitectul poate deţine unele drepturi în cazul în care apar anumite trăsături arhitectonice distinctive; vezi şi Commons:Freedom of panorama.
Aceasta pune adesea probleme, în cazul în care principalul subiect al imaginii nu poate fi recunoscut clar: în acest caz, de regulă, doar creatorul fotografiei rezultate (înregistrare etc.) deţine drepturi de autor. De exemplu, la fotografierea unui grup de oameni într-un muzeu, fotografia poate arăta şi unele picturi de pe pereţi. În acest caz, dreptul de autor al picturilor nu trebuie luat în calcul. Distincţia nu este însă foarte clară. Politica Commons:De minimis are mai multe informații despre acest concept.
Licenţa pentru toate aspectele trebuie să fie determinată şi menţionată explicit. Reproducerile nu poartă de obicei drepturi de autor. Creatorul fotografiei unei picturi nu deţine niciun drept de autor asupra imaginii digitale. Singurul drept de autor relevant în aceste cazuri este cel asupra picturii. Aceasta se aplică şi la capturile de ecran.
Materiale aflate în domeniul public
Materialele publicate sub o licență de genul CC0 sunt considerate a fi echivalente cu operele aflate în domeniul public; câteva guverne din lume, inclusiv cel federal american și cele ale statelor americane California și Florida își plasează majoritatea operelor, inclusiv mare parte din arhivele publice în domeniul public; îndrumarea Wikipediei în engleză pe tema materialelor în domeniul public definește mai precis aceste numeroase excepții.
Commons acceptă materiale care sunt în domeniul public, adică documente permise de excepția de mai sus, sau care nu sunt eligibile pentru drepturile de autor, sau ale căror drepturi de autor au expirat. Dar noțiunea de „domeniu public” este complicată; drepturile de autor diferă de la țară la țară, și deci o operă poate fi în domeniul public într-o țară, dar încă protejată de drepturi de autor în alta. Există tratate internaționale, cum ar fi Convenția de la Berna, care stabilesc unele standarde minimale, dar fiecare țară este liberă să depășească aceste standarde. O regulă generală este aceea că „dacă autorul unei opere este decedat de peste 70 de ani”, operele lor sunt în domeniul public în țara al cărei cetățean a fost autorul și în țara în care a fost publicată pentru prima oară. Dacă opera este anonimă sau colaborativă (cum ar fi o enciclopedie), de regulă ea intră în domeniul public la 70 de ani după data primei publicări.
Multe țări utilizează un termen de valabilitate a drepturilor de autor de 70 de ani. O notabilă excepție o constituie Statele Unite. Din cauza unui context istoric, SUA au reguli mai complexe. În Statele Unite, drepturile de autor sunt valabile după cum urmează:
- pentru opere publicate inițial începând cu 1978: până la 70 de ani după moartea autorului. Operele anonime sau realizate contra cost: 95 de ani de la data primei publicări sau 120 de ani de la data creării, care expiră prima
- pentru opere publicate pentru prima oară înainte de 1978: 95 de ani de la data primei publicări
- pentru opere publicate pentru prima oară înainte de 1964, copyrightul este valabil 28 de ani de la data publicării (și este deci expirat) dacă deținătorul drepturilor nu a cerut reînnoirea lor — marea majoritate a operelor publicate înainte de 1964 au trecut în domeniul public, dar este imperativ să se determine—printr-o căutare online la Copyright Office după opere publicate după 1951—că într-adevăr drepturile de autor nu au fost reînnoite
- Operele publicate înainte de 1923 se află în domeniul public
Pentru opere create înainte de 1978 și publicate începând cu 1978, există reguli speciale. Acești termeni se aplică în Statele Unite și pentru operele străine.
Cu toate acestea, anul și locul publicării sunt esențiale. În mai multe țări, materialele publicate înainte de un anume an se află în domeniul public. Pentru SUA, această dată este 1 ianuarie 1923. În unele țări, toate materiale publicate de guvern sunt în domeniul public, în timp ce în altele guvernele se bucură de drepturi de autor (vezi Commons:Copyright rules by territory).
În SUA, situația drepturilor de autor pentru înregistrări audio (inclusiv cele publicate înainte de 1923) este un caz special complicat. Înregistrările efectuate înainte de 15 februarie 1972 pot fi protejate conform legii federale și legilor statelor care nu au întotdeauna aceleași formalități și limitări ca dreptul de autor federal. Mai multe detalii sunt disponibile la pagina de discuții {{PD-US-record}} și în acest raport Wikilegal.
- Recordings that were first published prior to 1923 entered the public domain on January 1, 2022.
- Recordings that were first published between 1923 and 1946 are copyrighted for a period of 100 years after first publication.
- Recordings that were first published between 1947 and 1956 are copyrighted for a period of 110 years after first publication.
- Recordings that were published after 1956 and first fixed prior to February 15, 1972 will enter the public domain on February 15, 2067.
Sound recordings that were first fixed on or after February 15, 1972 are subject to the same US copyright law term lengths and provisions as other works.
În unele jurisdicții (cum ar fi Statele United), se pot face explicit donații domeniului public. În alte locuri (cum ar fi Uniunea Europeană) acest lucru nu este posibil; în schimb, se pot acorda drepturile depline de liberă utilizare, de exemplu, prin Creative Commons Zero Waiver, prin care se renunță la toate drepturile de autor, deși din punct de vedere legal nu este același lucru ca intrarea în „domeniu public” (de exemplu, în raport cu drepturile morale ale autorului).
The Graficul Hirtle este o unealtă care vă poate ajuta să determinați dacă o operă este în domeniul public în Statele Unite. Commons:International copyright quick reference guide ajută la a determina dacă o operă publicată pentru prima oară în afara Statelor Unite poate fi încărcată pe Commons.
Interacțiunea dintre legile dreptului de autor din SUA și cele din alte țări
Commons este un proiect internațional, dar serverele sale sunt amplasate în SUA, iar conținutul trebuie să fie reutilizabil într-un număr maxim de contexte. Încărcarea de opere neprovenite din SUA este permisă în mod normal doar dacă opera este fie în domeniul public, fie acoperită de o licență liberă, atât în SUA cât și în țara de origine a operei. Țara de origine a unei opere este în general țara în care a fost publicată opera pentru prima oară.[2]
Când încărcați material dintr-o altă țară decât SUA, se aplică în mod normal și legile acelei țări și legile SUA. Dacă materialul a fost salvat dintr-un website terț și este încărcat la Commons, se aplică legile SUA, ale țării de reședință ale uploaderului și ale țării în care se află serverele web ale website-ului. Astfel, orice licență de utilizare a materialului ar trebui să se aplice în toate jurisdicțiile relevante; dacă materialul este în domeniul public, el trebuie să fie în mod normal în domeniul public în toate aceste jurisdicții (plus țara de origine a operei) pentru a fi permis pe Commons.
De exemplu, dacă o persoană din Regatul Unit încarcă pe Commons o imagine salvată pe un website francez, atunci uploadul trebuie să fie acoperit de legile drepturilor de autor din Regatul Unit, Franța și SUA. Pentru ca o fotografie să fie acceptabilă pentru a fi încărcată pe Commons, ea trebuie să fie în domeniul public în Franța, în Regatul Unit și în SUA, sau trebuie să existe o licență de utilizare liberă a imaginii care să acopere toate cele trei țări.
Excepție: Reproducerile exacte ale operelor bidimensionale (cum ar fi tablourile) aflate în domeniul public constituie o excepție de la regulă. În iulie 2008, în urma unei declarații, Commons a votat ca toate aceste fotografii să fie acceptate ca aflate în domeniul public indiferent de țara de origine, și etichetate cu un avertisment. Pentru detalii, vedeți Commons:When to use the PD-Art tag.
Legea Acordurilor Rundei din Uruguay
- Pagină principală: Commons:URAA-restored copyrights
Legea Acordurilor Rundei din Uruguay, sau URAA, este o lege americană prin care se restaurează drepturile de autor asupra operelor de origine străină aflate încă sub protecția drepturilor de autor în țara străină de origine la data intrării în vigoare a legii. Această dată este 1 ianuarie 1996 pentru majoritatea țărilor. Aceasta înseamnă că operele străine au intrat sub protecția drepturilor de autor chiar dacă fuseseră în domeniul public în SUA înainte de data URAA. Vedeți și Wikipedia:Non-U.S. copyrights la Wikipedia în engleză.
Întrucât constituționalitatea acestei legi a fost contestată, Commons a permis la început utilizatorilor să încarce imagini care ar fi fost în domeniul public în SUA dacă nu ar fi existat legea. Curtea Supremă a SUA a decis însă în cazul Golan v. Holder că legea este constituțională. După unele discuții, s-a hotărât ca fișierele afectate să nu fie șterse în masă, ci revizuite individual. Au existat și alte discuții despre cea mai bună metodă de revizuire a fișierelor afectate, ceea ce a avut ca rezultat apariția proiectului Commons:WikiProject Public Domain.
Fișierele afectate de URAA trebuie etichetate cu {{Not-PD-US-URAA}}.
Fișierele propuse pentru ștergere din cauza URAA trebuie evaluate cu grijă, la fel și dreptul de autor din SUA și din țările relevante. O simplă afirmație că URAA se aplică unui fișier nu este un argument pentru ștergere. Dacă rezultatul final al evaluării drepturilor de autor este că există îndoieli importante despre libertatea unui fișier conform legilor SUA și ale țărilor relevante, fișierul trebuie șters conform principiului precauției.
PD 1.0 and Flickr
The Creative Commons Public Domain 1.0 mark (PDM) is often applied to images on photography websites such as Flickr.com, and is not a license. Despite this, the community found that when a user applies PDM to their own work, they are releasing their work to be in the public domain, and these works are believed to be freely licensed. For further information, see Accept files published by the copyright holder with a Public Domain Mark.
Materialele sub utilizare cinstită nu sunt permise la Commons
Wikimedia Commons nu acceptă conținut sub utilizare cinstită. Vedeți Commons:Utilizare cinstită.
Opere derivate
Vreți o poză cu Mickey Mouse, dar desigur că nu puteți să scanați una pur și simplu. Ce-ar fi să faceți o poză cu o jucărioară și apoi s-o încărcați? Nu faceți asta. Motivul pentru care nu puteți încărca fotografii cu asemenea figurine este că acele fotografii ar fi considerate opere derivate. Asemenea opere nu pot fi publicate fără permisiunea creatorului operei de origine.
Legea Drepturilor de Autor din SUA (1976), Secțiunea 101, afirmă: „O operă derivată este o operă bazată pe una sau mai multe opere preexistente, cum ar fi o traducere, un aranjament muzical, o dramatizare, o ficționalizare, o ecranizare cinematografică, o înregistrare audio, o reproducere de artă, un rezumat, o prescurtare sau orice altă formă în care poate fi refăcută, transformată sau adaptată o operă. O operă constând din revizuiri editoriale, adnotări, elaborărisau alte modificări care, în ansamblul lor, reprezintă o operă originală, este operă derivată.” O fotografie a unui obiect protejat de drepturile de autor se consideră în jurisdicția SUA ca operă derivată. Legea Drepturilor de Autor din SUA (1976), Secțiunea 106: „(...) Deținătorul drepturilor de autor sub acest titlu are drepturi exclusive de a face și de a autoriza următoarele: (...) (2) pregătirea de opere derivate pe baza operei protejate de drepturile de autor;”
Astfel, operele derivate neautorizate, cum ar fi fotografiile de figurine, jucării etc., trebuie șterse. Pentru informații, vedeți Commons:Lucrări derivate.
Excepție: Așa-numitele articole utilitare - obiecte cu funcțiune intrinsec utilitară, deși realizate prin design comercial, nu sunt protejate de drepturile de autor în SUA. În consecință, imaginile acestora nu sunt opere derivate conform legislației SUA. Pentru detalii și pentru aplicabilitatea acestei excepții, vedeți decizia Curții Supreme în cazul W:Mazer v. Stein și {{Useful-object-US}}.
Design simplu
În ce privește mărcile înregistrate (vezi și Commons:Copyright rules by subject matter#Trademarks): Majoritatea articolelor și produselor sunt protejate de drepturile proprietății intelectuale într-un fel sau altul, dar drepturile de autor sunt doar una din formele proprietății intelectuale. Este important să se facă distincția între drept de autor, marcă înregistrată și patent. Wikimedia Commons aplică în general doar restricțiile legate de drepturile de autor, din următoarele motive:
- Aproape orice poate fi înregistrat ca marcă, deci nu are sens să interzicem totul.
- Mărcile înregistrate și restricțiile de design industrial sunt pertinente în ce privește reproducerea industrială, dar fotografiile acestor articole pot fi în general reproduse liber.
→ Din aceste motive, Commons acceptă orice marcă înregistrată ale cărei drepturi de autor au expirat. Mai mult, Commons acceptă imagini de text într-un font general și/sau format din forme geometrice simple, deși se întâmplă să fie un logotip înregistrat recent ca marcă, pe temeiul că o asemenea imagine nu este suficient de creativă pentru a atrage protecția drepturilor de autor.[3] Asemenea imagini trebuie etichetate cu {{PD-ineligible}} sau cu un format din lista de etichete mai specifice pentru acest gen de opere (de exemplu, {{PD-textlogo}} pentru logotipuri simple).
Redările raster (adică imaginile PNG) ale unor designuri simple neprotejate de drepturile de autor pot fi și ele considerate lipsite de drepturi de autor. Pentru imaginile vectoriale (adică fișierele SVG) ale designurilor simple neprotejate de drepturi de autor, nu este clar dacă reprezentarea vectorială este și ea liberă de drepturi de autor; vedeți pagina Wikipediei în engleză despre drepturile de autor asupra fonturilor și pagina de discuție a formatului {{PD-textlogo}} pentru alte informații.
Adesea este foarte dificil de hotărât dacă un design este protejat sau nu de drepturile de autor, iar imaginile de acest fel sunt adesea propuse pentru ștergere, cu rezultate diverse. Vedeți Commons:Threshold of originality și/sau articolul „Prag de originalitate” de la Wikipedia pentru a vă ghida.
Fonturi
Redarea rasterizată a unui font nu este supusă drepturilor de autor în SUA și deci este în domeniul public. Ar putea fi protejată de drepturile de autor ale altor țări (vedeți proprietatea intelectuală a fonturilor la Wikipedia). În acest caz, folosiți {{PD-font}}.
Regulile drepturilor de autor
Îndrumări privind regulile aplicabile în domeniul drepturilor de autor pot fi găsite la
- Commons:Copyright rules by territory
- Commons:Copyright rules by subject matter (formerly "Commons:Image casebook")
Vezi și
Vezi și
Note
- ↑ Aceasta poate fi reglementată de legi geografice, ale mărcilor înregistrate, sau alte legi nelegate de drepturile de autor, legi pentru care Wikimedia Commons nu poate fi răspunzător. Vedeţi Commons:Non-copyright restrictions. Wikimedia Commons încearcă să asigure că orice restricţii sunt menţionate în pagina de descriere a fiecărui fişier; cu toate acestea, este responsibilitatea reutilizatorilor să se asigure că fişierele media nu încalcă nicio lege. În particular, drepturile de autor ale unor anumite materiale pot să fi expirat într-o ţară, pe când în alta să fie încă în vigoare. Mai mult, numeroase licenţe Commons, cum ar fi GFDL şi Creative Commons Share-Alike, impun ca orice lucrare derivată să fie eliberată în aceleaşi condiţii
- ↑ In cases where a work is simultaneously published in multiple countries, the "country of origin" is the country which grants the shortest term of copyright protection, per the Berne Convention.
- ↑ Vezi cazul Ets-Hokin v. Skyy Spirits Inc în care s-a decis că sticla de vodka și logotipul SKYY nu pot intra sub incidența drepturilor de autor.
Legături externe
Colecții de legi:
- Colecție de legi ale drepturilor de autor la UNESCO.
- WIPO Lex.
- CERLALC: Legile drepturilor de autor din America Latină, țările caraibiene, Spania și Portugalia.
- CIPR: Legile drepturilor de autor ale țărilor CSI și ale celor trei Țări Baltice.
- ECAP: Legile drepturilor din țările ASEAN.
- Programul UE EuroMed Audiovisual II; are legi recente ale drepturilor de autor din unele țări mediteraneene (de la Maroc la Turcia).
Tratate privind drepturile de autor:
- Convenția de la Berna.
- Tratatul WIPO pentru drepturile de autor.
- Directiva 93/98/EEC a Consiliului UE privind armonizarea termenilor drepturilor de autor în țările Uniunii Europene.
Altele:
- Circulara 38a: Relații Internaționale ale SUA în domeniul drepturilor de autor, de la Copyright Office al SUA. (Puțin învechit, lipsesc câteva țări.)
- Circulara 38b: Rezumat al amendamentelor la legea dreptului de autor conținute în URAA, de la Copyright Office al SUA.
- 17 USC 104A: Restaurarea drepturilor de autor în SUA din cauza URAA
- Dreptul de autor în SUA